…Există momente în care liniștea devine copleșitoare și, în adâncul tău, se trezește o întrebare pe care lumea nu o poate stinge. Este acea dorință după ceva veșnic și neschimbător, după o Pace care nu se clatină și o Dragoste care nu se schimbă.
Acel gol pe care îl simți uneori nu este o eroare, ci este amprenta Celui care te-a alcătuit. Este „casa” duhului tău care își recunoaște Originea. Scriptura ne spune că El este Dumnezeul duhurilor oricărui trup (Numeri 16:22)! Tu nu ești rodul unei întâmplări, ci rodul unui Plan Veșnic, conceput în inima Sursei înainte de întemeierea lumii.
Nu este o religie, ci o relație de fiu sau fiică cu Tatăl său. Mântuirea nu înseamnă să devii „religios” sau să urmezi reguli reci. Înseamnă să te întorci la identitatea pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru tine în sfatul Său cel sfânt. El a hotărât din veșnicie ca duhul tău, care din El a ieșit, să se întoarcă la Sursă pentru a oglindi gloria Sa. Calea prin care acest Plan devine realitate în tine este Domnul Isus Hristos.
La Golgota, Isus nu a murit pentru o versiune îmbunătățită a ta, ci a ales să poarte datoria ta exact așa cum ești. Prin moartea Lui, tot ce te despărțea de Tatăl a fost nimicit prin Identificare, iar zidul vinovăției a fost dărâmat definitiv. Învierea Lui este garanția că moartea a fost biruită, pentru ca Viața Sa netrecătoare să poată curge în duhul tău.
Poate că te temi să te apropii. Poate crezi că, dacă Dumnezeu ar privi în ungherele ascunse ale inimii tale, S-ar întoarce cu spatele. Dar iată taina care mișcă cerul și pământul: El te cunoaște mai bine decât te cunoști tu și te iubește cu o dragoste care a făcut primul pas spre tine. Tatăl care te cunoaște pe deplin.
Scriptura spune: „Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi” (Romani 5:8). El nu a așteptat să fii bun pentru a te căuta, ci a venit în întâmpinarea ta atunci când erai cel mai departe.
Nu căuta performanța, ci caută încrederea totală în brațele Lui. Nu este suficient doar să spui: „Doamne, acesta sunt eu”. Trebuie ca, din tot sufletul și cu toată ființa ta, să faci acest schimb de locuri: să Îi încredințezi Lui viața ta, pentru ca Viața Lui să ia chip în tine.
Odihna noastră este doar în mâna Tatălui. Mântuirea este momentul în care încetezi să mai încerci să fii propriul tău stăpân și te simți, pentru prima dată, acasă. Dacă vrei ca acest Har să devină realitatea ta, spune aceste cuvinte din duhul tău, cu toată deschiderea inimii:
„Doamne Isuse, recunosc că am încercat să port singur povara vieții mele. Astăzi, fac acest schimb de locuri cu Tine: Îți dau Ție tot ce sunt și primesc jertfa Ta și învierea Ta ca Sursă a vieții mele noi. Te rog cu toată inima: vino, Doamne Isuse, în duhul meu! Prin Duhul Tău cel Sfânt, naște-mă din nou și inundă-mi întreaga ființă. Mă încredințez în mâinile Tale și primesc identitatea de fiu sau fiică a Împărăției Tale. Amin!”