Dincolo de limitele vizibile ale acestei lumi și de zgomotul obositor al religiei, rămâne un Adevăr neclintit: „Omul” este scopul central al lui Dumnezeu.
În spatele existenței noastre pământești nu se află o coliziune accidentală de materie. Viața apărută pe pământ nu este produsul unei explozii cosmice „oarbe” care ar fi dat naștere existenței prin hazard și nici o simplă verigă într-un lanț al evoluției întâmplătoare. Înainte ca universul vizibil să prindă contur, „omul” exista deja în Planul Divin și în hotărârea veșnică a lui Dumnezeu Tatăl.
Această identitate sacră a fost rânduită cu precizie, înainte ca timpul să fie măsurat. Dincolo de trupul format din țărâna pământului, structura nativă a omului reprezintă o alcătuire divină — „duh, suflet și trup” — născută direct din Dumnezeu Tatăl, cu scopul de a fi partener de guvernare al Dumnezeirii.
Religia a adus un somn adânc peste conștiința oamenilor, forțându-l pe om să se privească prin prisma neputinței și a sclaviei. Ea a ridicat sisteme în care omul stăpânește peste om, o pervertire a ordinii divine începute încă de la Cain.
Adevărul se descoperă astăzi cu o claritate de neclintit: mandatul tău de stăpânire cuprinde pământul, materia și orice formă de viață inferioară, însă niciodată viața sau sufletul semenului tău.
Nimeni nu a fost lăsat să guverneze peste cel alcătuit după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. Orice încercare de a domina o altă persoană este o răzvrătire directă împotriva ordinii stabilite de El.
O dimensiune duhovnicească de necuprins îi este destinată omului dincolo de granițele acestei lumi. Purtând în sine amprenta lui Dumnezeu Tatăl transmisă în propriul său „duh”, omul are deschisă calea pentru a face posibilă însăși prezența Dumnezeirii în dimensiunea „duhului său”.
Scopul acestei conceperi este de a aduce armonie și de a manifesta autoritatea Împărăției Lui din afara timpului în mijlocul timpului, transformând materia prin puterea Dumnezeirii.
Această trecere prin lumea materiei, în dimensiunea timpului și a spațiului, este doar începutul – o pregătire a omului pentru administrarea bogățiilor nespuse ale dragostei și puterii Lui. Destinația finală trece dincolo de spațiul limitat; fiecare dintre noi este chemat să guverneze împreună cu Dumnezeu în eternitatea absolută, acolo unde timpul încetează, iar omul întreg se bucură de plinătatea comuniunii și a domniei veșnice cu Dumnezeu.
Acest plan al Dumnezeirii îl poartă pe om dincolo de efortul minții de a „crede” forțat după acele șabloane ale sistemului religios.
Aici se va descoperi diferența dintre credințele neputincioase ale sufletului și „Credința din duh“ – acea substanță reală care face posibilă „nașterea din nou” și guvernarea.
Negura înșelării s-a răspândit de-a lungul secolelor, exact așa cum a avertizat Hristos cu privire la amăgirea care urma să vină.
Prin slăbiciunea minții neconectate la duh, oamenii au fost atrași de-a lungul istoriei în sisteme organizate și conduse de decrete pământești, fiind adormiți sub o formă babiloniană de religie de stat, care le-a fost dictată și impusă. Acest sistem oferea o falsă protecție în locul scopului lui Dumnezeu și în locul „Credinței Adevărate“, așezate după planul Său.
În spatele acestor structuri s-a ascuns, de fapt, o strategie directă a puterilor întunericului, care a luptat dintotdeauna contra planului lui Dumnezeu, impunând această înșelare în fața lumii.
Însă Lumina Adevărului a fost deja lăsată și dezvăluită prin Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea, este vital ca omul să cunoască astăzi cu acuratețe Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a se putea cunoaște cu adevărat pe sine însuși și pentru a descoperi valoarea de necuprins pe care Dumnezeirea a vestit-o și așezat-o în ființa sa (în duh).
Este momentul ca omul să privească spre identitatea hotărâtă de Dumnezeire și să pășească în scopul Lui veșnic ca moștenitor născut din El, chemat la o domnie fără sfârșit împreună cu El.
Iată pilonii de adevăr pe care se sprijină această rânduială și care confirmă originea și mandatul omului în fața lui Dumnezeu Tatăl:
- „În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără prihană înaintea Lui, după dragostea Lui. El ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiați prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale.” (Efeseni 1:4-5)
- „Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ”.” (Geneza 1:26)
- „Dumnezeul păcii să vă sfințească El însuși pe deplin; și duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos.” (1 Tesaloniceni 5:23)
- „Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a și rânduit mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel Întâi Născut dintre mai mulți frați.” (Romani 8:29)
- „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuți nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.” (Ioan 1:12-13)
- „Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el; și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.” (1 Ioan 3:9)
- „Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la Lumina Sa minunată.” (1 Petru 2:9)
- „Și, dacă suntem copii, suntem și moștenitori: moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Hristos, dacă suferim cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El.” (Romani 8:17)
- „Celui ce va birui îi voi da să șadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum și Eu am biruit și am șezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” (Apocalipsa 3:21)
- „Acolo nu va mai fi noapte. Și nu vor mai avea trebuință nici de lumina lămpii, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina. Și vor împărăți în vecii vecilor.” (Apocalipsa 22:5)
Acest fundament al originii umane nu este o teorie, ci însăși baza de unde începe recuperarea autorității pierdute. Esența vieții încetează să mai fie o luptă și devine o manifestare a planului așezat în om de către Dumnezeu.