Vrem să ne uităm la câteva domenii pe care Duhul lui Dumnezeu le redefinește și le adâncește în Biserică astăzi. Nu există reformare fără conflict sau confruntare. Reformarea este o activitate traumatică, de criză. De aceea, o tranziție trebuie să aibă loc în biserică, trebuie să existe o mișcare de la vechiul sistem la noul sistem.
Evrei 9:10 spune că „ele sunt doar niște porunci pământești (…) până la o vreme de îndreptare.” Cuvântul pentru „îndreptare” în limba greacă este „kairos” și „diathosis”. Kairos înseamnă o anumită perioadă de timp și diathosis înseamnă a îndrepta, a pune lucrurile înapoi în ordine în domeniul spiritual, a îndrepta oasele (med). Este un termen folosit în ortopedie, care înseamnă a îndrepta oasele care sunt rupte sau sucite și a le pune înapoi la locul lor, înseamnă a îndrepta structura internă a unui lucru. În contextul analizat, cuvântul înseamnă a îndrepta structura internă a Bisericii. Acesta este un proces foarte dureros, pentru că nu există reformare fără lupte și fără conflict. Sunt lucruri care trebuie să se rupă pentru a putea fi îndreptate sau reînnoite.
Cea mai mare tranziție este de la vechiul legământ la noul legământ.
Evrei 8:7- În adevăr, dacă legământul dintâi ar fi fost fără cusur, n-ar mai fi fost vorba să fie înlocuit cu un al doilea.
Din acest verset, observăm că primul legământ a devenit deficient și ineficient. Atunci când există o reformare pe pământ, aceasta se întâmplă deoarece primul sistem nu mai funcționează cum trebuie, nu mai este suficient și a devenit ineficient pentru a aduce desăvârșire. Sistemul vechi este plin de defecte și, de aceea, este necesar să fie înlocuit cu unul nou. Reformarea vine dintr-un spirit adânc de foame spirituală, de nemulțumire spirituală, ce duce la ruperea de ce este vechi. Noi nu mai putem numi succes ceva ce este vechi. Întotdeauna când există o stare de dezordine, de haos, o pierdere a căii, o stare de zdrobire, atunci va exista reformare. Lucrul nou trebuie căutat și dorit. Nu există o cale pasivă înspre Mișcarea de Reformare a lui Dumnezeu.
Oamenii Împărăției sunt plini de pasiune, de dorință; ei sunt înfometați, sunt plini de zel.
Nu poți intra într-un legământ nou cu principiile legământului vechi. Nu poți aduce mentalitatea ta învechită în Mișcarea nouă a lui Dumnezeu. Trebuie să existe o schimbare a viziunii, deoarece viziunea veche nu poate să funcționeze în sistemul nou. De aceea, este necesar să ne reevaluăm scopurile, visele și pozițiile personale în Duhul.
De multe ori în mișcarea trecută am fost pe vârf de munte, în mișcarea nouă s-ar putea să trebuiască să începem din nou de la zero. De multe ori, în mișcarea veche am ocupat poziții de autoritate, de conducere. S-ar putea ca în mișcarea nouă să devenim cei care învață. Trebuie să existe o schimbare de poziții, trebuie să ne relocalizăm din nou pozițiile din lumea spirituală. Poziția nouă este la un nivel total diferit de cea veche.
Aceasta a fost problema și în timpul lui Isus. Preoții erau o clasă superioară. Fariseii erau clericii care conduceau sistemul. Isus a apărut cu o reformare, iar sistemul nou pe care El îl predica invalida sistemul lor. Trebuiau să găsească un sistem nou, deoarece oamenii nu mai erau impresionați să-i laude în piețe. Autoritatea fariseilor era redusă și atacată. Ei nu mai puteau folosi legea pentru a-i asupri pe oameni. Cărturarii își pierdeau slujba. Toate tradițiile legii, cele mai mici interpretări, care erau vechi de sute de ani, au fost reduse la zero la rostirea cuvântãrii de pe munte a lui Isus: Matei 5:21-22 – Ați auzit că s-a zis celor din vechime (…) Dar Eu vă spun (…)
Structura nouă este alcătuită din foști pescari, foști vameși, etc. Aceștia primesc revelația și au capacitatea să facă ucenici.
O generație de tineri se ridică după această cernere a Bisericii globale!
Reforma aceasta începe din casa fiecărui credincios!